Statistici coeficienți pe țară 1937-1960

Având în vedere noile atacuri la adresa Stelei și pentru că oricum voiam eu de ceva vreme să fac o astfel de statistică, mă voi apuca azi să fac statistica coeficienților de țară pentru toate competițiile și anii în care a participat și România, că să ne facem o idee. Voi folosi doar cele patru competiții majore, importante din istoria continentului nostru (Cupa Campionilor sau Liga Campionilor, Cupa UEFA sau Europa League, Cupa Cupelor și Cupa Mitropa). Celelalte competișii, precum Cupa Balcanică, Cupa Nordică, Cupa țărilor componente URSS, Cupa Intertoto) nu le voi folosi, în primul rând pentru că datele nu sunt complete și concludente, mai apoi pentru că nu cred că acele competițșii au contat vreodată în coeficientul de țară. Voi împărți statistica în 4 părți : perioada 1937-1960, perioada 1961-1980 , perioada 1981-2000 și perioada de după 2001 încoace.
Voi prescurta Cupa Campionilor și Liga Campionilor cu  L.C. ; Cupa UEFA și Europa League cu E.L. ; Cupa Cupelor cu C.C. și Cupa Mitropa cu C.M.
De asemenea voi folosi peste tot numele momentane ale echipelor, așa cum se numeau atunci.
CCA București este Steaua București
Locomotiva București este Rapid București
Știința Timișoara este Politehnica Timișoara
Știința Cluj este Universitatea Cluj
Știința Craiova este Universitatea Craiova
Dinamo Pitești este F.C. Argeș Pitești
F.C. Național București este F.C. Progresul Bucureșt
F.C. Steagul Roșu Brașov este F.C. Brașov
F.C. Dinamo Bacău este F.C.M. Bacău
Acordarea punctelor se face astfel :
- pentru victorie se acordă 2 puncte, iar pentru egal 1 punct. Din sezonul 1999-2000 începând punctele din tururile preliminare se înjumătățesc, înainte nu.
- calificarea în grupele CL se recompensează suplimentar cu 2 puncte înainte de sezonul 1995-1996 , 1 puncte între sezoanele 1996-1997 și 2003-2004 și cu 4 puncte începând din sezonul 2004-2005
- calificarea în primăvara europeană în CL se recompensează suplimentar cu 1 punct între sezoanele 2004-2005 și 2008-2009 și cu 5 puncte începând cu sezonul 2009-2010. Înainte de 2004 nu se acordă bonus
- se acordă bonus de 1 punct pentru accederea în sferturi, semifinale sau finală, indiferent de competiție (nu voi adăuga în Cupa Mitropa, pentru că nu cred că în perioada interbelică se acordau bonusuri, acestea se știe sigur că se acordă abia de la apariția cupei campionilor, adică din 1956.)
- calificarea în grupele El sau în primăvara El nu se recompensează suplimentar
- coeficientul de țară se calculează adunând toate punctajele echipelor participante și împărțind la numărul total de echipe.

1937 (coeficient pe țară : 0 puncte)
Venus București : Optimile Cupei Mitropa : 0 puncte
Optimi C.M. : 4-6 și 1-4 cu F.C. Ujpest Budapesta (Ungaria)

1938 (coeficient pe țară :  3 puncte)
F.C. Ripensia Timișoara : Sferturi Cupa Mitropa : 2 punte
Optimi C.M. : 3-0 și 1-3 cu A.C. Milan (Italia)
Sferturi C.M. : 4-5 și 1-4 cu Ferencvarosi Budapesta (Ungaria)
F.C. Rapid București : Sferturi Cupa Mitropa : 4 puncte
Optimi C.M. : 1-4 și 4-0 cu F.C. Ujpest Budapesta (Ungaria)
Sferturi C.M. : 0-3 și 2-1 cu F.C. Bologna (Italia)

1939 (coeficient pe țară : 2 puncte)
Venus București : Sferturi Cupa Mitropa : 2 puncte
Sferturi C.M. : 1-0 și 0-5 cu F.C. Bologna (Italia)

1940 (coeficient de țară : 3 puncte)
Venus București : Sferturi Cupa Mitropa : 0 puncte
Sferturi C.M. : 0-3 și 0-1 cu OFK Belgrad (Iugoslavia)
F.C. Rapid București : Finala Cupa Mitropa : 6 puncte
Sferturi C.M. : 2-1 și 3-0 cu MTK Budapesta (Ungaria)
Semifinale C.M. : 0-0 și 0-0 cu HSK Gradjanski Zagreb (Iugoslavia) - calificare prin tragere de lozuri
Finala C.M. : nu s-a disputat din cauza războiului - în compania echipei Ferencvarosi Budapesta (Ungaria)

1956-1957 (coeficient de țară : 4 puncte)
Dinamo București :  Optimi Cupa Campionilor : 4 puncte
Preliminarii L.C. : 3-1 și 1-2 cu Galatasaray Istanbul (Turcia)
Optimi L.C. : 1-8 și 3-2 cu CSKA Sofia  (Bulgaria)

1957-1958 (coeficient de țară : 2 puncte)
CCA București : Optimi Cupa Campionilor : 2 puncte
Optimi L.C. : 2-4 și 3-1 cu Borussia Dortmund (Germania) - Borussia se califică prin victoria cu 3-1 în meciul de baraj suplimentar

1958-1959 (coeficient de țară : 1,33 puncte)
Petrolul Ploiești : Preliminarii Cupa Campionilor : 2 puncte
Preliminarii L.C. : 2-4 și 2-0 cu Wismut Karl Marx Stadt (RDG) - Wismut se califică prin victoria cu 4-0 în meciul de baraj suplimentar
CCA București : Optimi Cupa Mitropa : 0 puncte
Optimi  C.M. : 2-3 și 2-6 cu MTK Budapesta  (Ungaria)
Știința Timișoara : Sferturi Cupa Mitropa : 2 puncte
Optimi C.M. : 3-5 și 3-0 cu Dinamo Praga (Cehoslovacia)
Sferturi C.M. : 2-4 și 1-3 cu Radnicki Belgrad (Iugoslavia)

1959-1960 (coeficient de țară : 1 punct)
Petrolul Ploiești : Preliminarii Cupa Campionilor : 1 punct
Preliminarii L.C. 0-0 și 1-2 cu Sport Club Viena  (Austria) 


Total 1937-1960 (25 puncte)
Rapid București : 10 puncte  (40%)
Dinamo București : 4 puncte  (16%)
Petrolul Ploiești : 3 puncte  (12%)
Venus București : 2 puncte  (8%)
Steaua București : 2 puncte  (8%)
Politehnica Timișoara : 2 puncte  (8%)
Ripensia Timișoara : 2 puncte  (8%)

Steaua București ... unică în România și în Europa

În urma victoriei din această seară Steaua a mai scris o pagină glorioasă din istoria sa, redemonstrând cui se mai îndoia că este cea mai bună echipă românească din istorie. În această seară Steaua a reușit un record unic în Europa până acum. Calificarea de 9 ori consecutiv în grupele unei competiții europene ca echipă venită din tururi preliminare. Așadar Steaua a muncit pentru fiecare din aceste 9 calificări și niciuna din ele nu a primit-o cadou, indiferent că e vorba de grupele CL sau EL. Din contra datorită muncii ei și punctelor acumulate alte echipe românești au primit cadou calificări fără preliminarii, iar acum acele echipe aruncă cu cât mai mult noroi în Steaua. Nicio altă echipă europeană n-a mai reușit performanța asta, să se califice din preliminarii de 9 ori consecutiv. Alte echipe mari ale Europei ori au mers direct în grupe, ori n-au reușit această serie de 9 calificări. Mai mult, Steaua stă excelent chiar și în topul prezențelor consecutive în grupele europene, indiferent dacă acestea s-au obținut direct, sau prin calificări din preliminarii. Ierarhia e condusă de Manchester United cu 17 prezențe, urmată de Real Madrid, Bayern Munchen și PSV cu 16, Steaua aflându-se pe locurile 12-15 alături de Barcelona, Benfica Lisabona și F.C. Basel cu 9 prezențe consecutive. E de prisos să spunem că Barcelona numai odată s-a calificat jucând, restul au fost doar prezențe directe în grupe. Studiind statistica observăm că această performanță a Stelei nu a mai fost egalată de nume mari ale fotbalului mondial. Indiferent că au mers direct în grupe, sau au jucat preliminarii, câteva grandioase echipe din Italia, Spania, Germania, Anglia, Franța sau Olanda nu au reușit 9 calificări consecutive în grupe. Câteva exemple sunt Juventus Torino, A.S. Roma, F.C. Valencia, Atletico Madrid, Borusia Dortmund, Liverpool, Tottenham Hotspur, Paris Saint Germain, Olympique Marseille, Ajax Amsterdam. În perioada 2004-2012 Steaua a disputat 17 tururi preliminarii în CL sau EL și numai odată a pierdut o dublă manșă. E vorba de trista dublă cu Rosenborg din vara lui 2005 când Steaua nu a reușit calificarea în CL, dar în schimb a mers în EL unde a reulit să ajungă în semifinale. Lista celor 34 de meciuri arată așa : 23 victorii, 7 egaluri și 4 înfrângeri. În sezonul 2009-2010 Steaua se califica după trei tururi preliminare unde obținea 6 victorii, din turul 2 preliminar EL, deoarece obținuse numai locul 6 în campionat. E bine că Steaua e în stare să se califice și când reprezintă a șasea echipă a României în Europa, dar Dinamo, trimisă ca și a treia, câștigătoarea cupei nu este în stare nici să obțină un punct în calificări, ce să mai spunem de calificare. Cam asta e diferența între Dinamo și Steaua, oricine ar încerca să spune altceva. Mai este de reamintit că Steaua a mai bifat trei calificări în grupele CL între 1994-1996, toate trei tot cu ajutorul preliminariilor și apoi juca în compania echipelor selecte de la acea vreme Juventus Torino sau Borusia Dortmund, fără să se facă de rușine. Steaua reușea egaluri cu cele 2 mari echipe, iar Borusiei îi dădea 3 goluri la ea acasă, lucru care  nu l-a mai făcut nicio altă echipă în acel sezon (e vorba de CL 1996-1997). Dacă mai amintim și de performanțele Stelei din anii 80 (o semifinală Cupa Campionilor, o semifinală Cupa Cupelor și 2 finale Cupa Campionilor, din care una câștigată, nu împotriva oricui, ci a Barcelonei) avem o imagine și mai clară a ceea ce înseamnă Steaua în Europa. Steaua e deținătoarea și altor recorduri atât europene, cât și naționale. Cele mai multe meciuri consecutive fără înfrângere (104) în perioada iunie 1986-septembrie 1989. Acest record este unic european și până acum câțiva ani era și unic în lume (a fost depășit la nivel mondial). Nu știu ce altă echipă europeană va mai fi vreodată capabilă să joace 3 ani consecutiv fără să piardă niciun meci!!! Steaua deține recordul european și la cele mai multe meciuri jucate pe teren propriu fără înfrângere (112) între noiembrie 1989-august 1996. mai apoi recordurile naționale. cele mia multe campionate câștigate (23), cele mai multe cupe (20), cele mai multe supercupe (5), cele mai categorice victorii (12-0 cu CIL Blaj în Cupă în 1964 și 11-0 cu Corvinul Hunedoara în campionat în 1988), cele mai puține goluri primite într-un sezon (16 goluri în sezonul 2005-2006), jucătorul cu cele mai multe prezențe în Liga I (Tudorel Stoica cu 368 meciuri), jucătorul cu cele mai multe goluri marcate (Anghel Iordănescu cu 146 goluri), singura echipă românească care a ajuns în finalele unor competiții europene (1986 și 1989) și care a câștigat trofee europene (Cupa Campionilor și Supercupa Europei în 1986). Toată această statistică demonstrează că Steaua se află printre cele mai puternice și importante echipe ale continentului și e întotdeauna dificil să evoluezi împotriva ei. Ea rămâne și când greșește în lista marilor echipe, alături de Anderlecht Bruxelles, Sparta Praga, Dinamo Kiev, Ajax Amsterdam, Steaua Roșie Belgrad, Olympique Marseille sau F.C. Brugge, care deși în ultima vreme scârțâie ele rămân nume de top ale Europei. Ca să numai amintesc de alți granzi precum Manchester United, Liverpool, Real Madrid, barcelona, Valencia, Atletico Madrid , Bayern Munchen, Juventus Torino, Milan, Inter Milano, etc, în rândul cărora pe Steaua o putem încadra fără prea multe mustrări de conștiință.
În ceea ce privește punctele acumulate pentru coeficientul de țară Steaua București a acumulat în istoria ei totală, dar și în ultimii 9 ani mai multe decât toate celelalte echipe românești la un loc. Datorită Stelei (și Rapidului, pentru un sezon) România a ajuns să se claseze patru ani la rând în primele 10 campionate ale continentului, să aibă acces 4 ani la rând la calificare directă în grupele CL și în sezonul 2008-2009 șapte echipe în Europa, adică număr egal cu cele mai puternice 6 campionate ale continentului. Steaua n-a beneficiat de nicio calificare directă în CL, pentru toate ea a trebuit să muncească, dar altele au mers direct, au făcut căcatul praf (CFR Cluj sau Oțelul Galați), iar acum se pișă cu boltă pe Steaua și o fac în toate felurile. În sfârșit a reuși și CFR Cluj anul ăsta să se califice din preliminarii, pe munca proprie în CL. E drept, a făcut-o bine și cu stil (4 victorii din 4 meciuri), pentru care merită felicitări sincere dar acum să vedem ce face și în grupe (a picat cu Manchester United, Sporting Club Braga și Galatasaray). Coeficientul de țară al României s-a prăbușit de tot. Suntem acum pe locul 22 și în sezonul viitor o să jucăm din același lighean cu pulicile Europei. Vom avea numai 4 echipe (numărul minim de țară), una singură în CL, care va începe din turul 2 preliminar și 3 în EL, în tururile 3,2 și 1 preliminra. Adică chiar o să jucăm cu echipe din Andorra, Luxemburg sau San Marino. Rușine! E drept, mai jos nu prea mai putem cădea, Steaua singură fiind capabilă să ne țină în primele 25 țări ale continentului, dar e penibil unde s-a ajuns. E penibil și că celelalte echipe românești nu recunosc și nu respectă măcar la nivel de declarații de bun simț și diplomatice performanțele Stelei, performanțe care celelalte echipe românești au profitat de ele, dar le-au umbrit prin eșecurile lor, unele din ele rușinoase. Aud din ce în ce mai multe voci care se pișă cu spor pe Steaua și care contestă că Steaua mai e ceva în Europa sau în țară, când statisticile din ultimii 9 ani dovedesc clar că e o forță. Aud din ce în ce mai multe voci care propun ca Steaua să se desființeze că e o echipă de mafioți, o echipă de blatiști care ne trage în jos. Cred că oamenii ăștia nu prea știu pe ce lume trăiesc. Steaua ne face re rușine? Păi Steaua București rămâne echipă cu nume și respectată în Europa și dacă ar mânca bătaie de la o echipă din San Marino. Steaua ne face de rușine când ea obține an de an mai mult de jumătate din coeficientul de țară în timp ce restul nu pot lua măcar un punct de la echipe ca Harcov? Presupunem că desființăm Steaua. Ce punem în locul ei? Pe cine mai trimitem în Europa să ne reprezinte? Dacă și italienii și-ar fi desființat echipa Juventus, numai erau de mult în primele 5 națiuni ale continentului. Și în plus, nu mai are rost să repetăm greșeala din 1948, când în numai 1 lună era distrusă din temelii cea mai puternică și titrată echipă românească din acea vreme, Venus București (8 titluri în 21 ani), de niște cretini deranjați că Venus era echipă de burghezi și nu daia muncitorească. Mai departe voi afce o statistică cu echipele românești din Europa în ultimii 10 ani și punctele aduse pentru România, să ne facem toți o părere cine e Steaua. Se acordă 2 puncte pentru victorie, 1 pentru egal. În preliminarii punctele se înjumătățesc. Se acordă câte un punct bonus pentru fiecare ajungere în sferturi, semifinale sau finală, indiferent că e CL sau EL. Calificarea în grupele CL reprezintă bonus de 4 puncte, ieșirea din grupele CL în primăvara europeană tot în CL 5 puncte bonus.

2003-2004 (coeficient pe țară : 4,5 puncte)
Rapid București : - eliminată din Europa din turul 2 preliminar CL : 1 punct
Turul 2 preliminar CL : 0-0 și 2-3 cu Anderlecht (Belgia)
Dinamo București : Eliminată din turul 2 EL : 7,5 puncte
Turul de calificare EL : 5-2 și 1-1 cu Liepejas Metalurg (Letonia)
Turul 1 : 2-0 și 3-2 cu Shaktior Donetsk (Ucraina)
Turul 2 : 0-4 și 3-1 cu Spartak Moscova (Rusia)
Steaua București :Eliminată în turul 2 EL : 5 puncte
Turul de calificare EL : 0-0 și 1-1 cu Neman Grodno (Belarus)
Turul 1 : 1-1 și 1-0 cu Southampton (Anglia)
Turul 2 : 1-1 și 0-1 cu Liverpool (Anglia)

2004-2005 (coeficient pe țară : 4,83 puncte)
Dinamo București : Turul 3 preliminar EL : 2,5 puncte
Turul 2 preliminar CL : 1-0 și 1-0 cu Zilina (Slovacia)
Turul 3 preliminar CL : 1-2 și 0-3 cu Manchester United (Anglia)
Turul 3 preliminar EL : 1-3 și 0-0 cu Partizan Belgrad (Serbia)
Steaua București : Optimi EL : 9,5 puncte
Turul 2 preliminar EL : 4-2 și 1-2 cu Zeleznik Belgrad (Serbia)
Turul 3 preliminar EL : 2-1 și 2-2 cu CSKA Sofia (Bulgaria)
Grupele EL : 2-0 Standard Liege (Belgia)
                      0-1 Parma (Italia)
                      2-1 Besiktas Istanbul (Turcia)
                      0-1 Athletic Bilbao (Spania)
Șaisprezecimi EL : 0-2 și 2-0 cu Valencia (Spania)
Optimi EL : 0-0 și 0-2 cu Villareal (Spania)
Oțelul Galați : Turul 2 preliminar EL : 2,5 puncte
Turul 1 preliminar EL : 4-0 și 4-1 cu Dinamo Tirana (Albania)
Turul 2 preliminar EL : 0-0 și 0-1 cu Partizan Belgrad (Serbia)

2005-2006 (coeficient pe țară : 15,33 puncte)
Steaua București : Semifinalele EL : 21 puncte
Turul 2 preliminar CL : 0-0 și 4-1 cu Shelbourne (Irlanda)
Turul 3 preliminar CL : 1-1 și 2-3 cu Rosenborg (Norvegia)
Turul 3 preliminar EL : 3-0 și 3-1 cu Valerenga (Norvegia)
Grupe EL : 4-0 cu Racing Club Lens (Franța)
                   0-0 cu Sampdoria (Italia)
                   3-0 cu Halmstad (Suedia) 
                   0-0 cu Herta Berlin (Germania)
Șaisprezecimi EL : 3-1 și 0-1 cu Heerenveen (Olanda)
Optimi EL :  0-0 și 3-0 cu Betis Sevilla (Spania)
Sferturi EL : 1-1 și 0-0 cu Rapid București (România)
Semifinale EL : 1-0 și 2-4 cu Middlesbrough (Anglia)
Dinamo București : Grupele EL : 5 puncte
Turul 2 preliminar EL :  3-1 și 1-2 cu Omonia Nicosia (Cipru)
Turul 3 preliminar EL : 5-1 și 0-1 cu Eveton (Anglia)
Grupe EL : 0-0 cu Heerenveen (Olanda)
                   0-1 cu Levski Sofia (Bulgaria)
                   1-0 cu CSKA Moscova (Rusia)
                   1-2 cu Olympique Marseille (Franța)
Rapid București : Sferturi EL : 20 puncte
Turul 1 preliminar EL : 5-0 și 5-0 cu Sant Julia (Andorra)
Turul 2 preliminar EL : 3-0 și 1-1 cu FK Vardar (Macedonia)
Turul 3 preliminar EL : 1-1 și 1-0 cu Feyenoord Rotterdam (Olanda)
Grupe EL : 2-0 cu Stade Rennes (Franța)
                   1-0 cu Shaktior Donetsk (Ucraina)
                   1-0 cu PAOK Salonic (Grecia)
                   1-2 cu Stuttgart (Germania)
Șaisprezecimi EL : 1-0 și 2-0 cu Herta Berlin (Germania)
Optimi EL : 2-0 și 1-3 cu Hamburg (Germania)
Sferturi EL : 1-1 și 0-0 cu Steaua București (România)

2006-2007 (Coeficient de țară : 10,33 puncte)
Steaua București :Șaisprezecimi EL : 11,5 puncte
Turul 2 preliminar CL : 2-0 și 3-0 cu Gorica (Slovenia)
Turul 3 preliminar CL : 2-2 și 2-1 cu Standard Liege (Belgia)
Grupele CL : 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev (Ucraina)
                      0-3 și 1-1 cu Olympique Lyon (Franța)
                      1-4 și 0-1 cu Real Madrid (Spania)
Șaisprezecimi EL : 0-2 și 0-1 cu F.C. Sevilla (Spania)
Dinamo București : șaisprezecimi EL : 10,5 puncte
Turul 1 preliminar EL : 4-0 și 5-1 cu F.C. Hibernians Paola  (Malta)
Turul 2 preliminar EL : 1-0 și 1-1 cu Beitar Ierusalim (Israel)
Turul 3 preliminar EL : 4-3 și 4-1 cu Skoda Xanti (Grecia)
Grupe EL : 2-1 cu Besiktas Istanbul (Turcia)
                   1-1 cu F.C. Brugge (Belgia)
                   2-1 cu Bayer Leverkusen (Germania)
                   1-3 cu Tottenham Hotspur (Anglia)
Șaisprezecimi EL : 0-1 și 1-2 cu Benfica Lisabona
Rapid București : Grupele EL : 9 puncte
Turul 1 preliminar EL : 5-0 și 1-0 cu Sliema Wanderers (Malta)
Turul 2 preliminar EL : 0-1 și 2-0 cu FK Sarajevo (Bosnia)
Turul 3 preliminar EL : 1-0 și 2-1 cu Nacional Madeira (Portugalia)
Grupe EL : 0-0 cu Paris Saint Germain (Franța)
                   2-2 cu Hapoel Tel Aviv (Israel)
                   1-1 cu Mlada Boleslav (Cehia)
                   0-0 cu Panathinaikos Atena (Grecia)

2007-2008 (coeficient de țară : 2,4 puncte)
Dinamo București : Turul 3 preliminar EL : 1,5 puncte
Turul 3 preliminar CL : 1-1 și 1-3 cu Lazio Roma (Italia)
Turul 3 preliminar EL : 1-0 și 1-2 cu Elfsborg (Suedia)
Steaua București : Grupele CL : 8,5 puncte
Turul 2 preliminar CL : 1-0 și 2-1 cu Zaglebie Lubin (Polonia)
Turul 3 preliminar CL : 2-2 și 2-0 cu BATE Borisov (Belarus)
Grupe CL : 0-1 și 1-2 cu Arsenal Londra (Anglia)
                   0-2 și 1-2 cu F.C. Sevilla (Spania)
                   1-1 și 1-2 cu Slavia Praga (Cehia)
C.F.R. Cluj :  Turul 2 preliminar EL : 0,5 puncte
Turul 2 preliminar EL : 1-3 și 0-0 cu Anorthosis Famagusta (Cipru)
Rapid București : Turul 3 preliminar EL : 1 punct
 Turul 3 preliminar El : 0-0 și 2-2 cu Nuremberg (Germania)
Oțelul Galați :  Turul 2 preliminar EL : 0,5 puncte
Turul 2 preliminar EL : 1-3 și 0-0 cu Lokomotiv Sofia (Bulgaria)

2008-2009 (coeficient de țară : 2,57 puncte)
C.F.R. Cluj : Grupe CL : 7 puncte
Grupe CL : 2-1 și 1-3 cu A.S. Roma (Italia)
                   0-0 și 1-2 cu Chelsea Londra (Anglia)
                   1-2 și 0-1 cu Girondins Bordeaux (Franța)
Steaua București : 6,5 puncte
Turul 3 preliminar CL : 2-2 și 1-0 cu Galatasaray Istanbul (Turcia)
Grupe CL : 0-1 și 0-3 cu Bayern Munchen (Germania)
                   0-0 și 0-1 cu Fiorentina (Italia)
                   3-5 și 0-2 cu Olympique Lyon (Franța)
Rapid București : Turul 3 preliminar EL : 0,5 puncte
Turul 3 preliminar EL :  0-1 și 1-1 cu Wolfsburg (Germania)
Dinamo București : Turul 3 preliminar EL : 0,5 puncte
Turul 3 preliminar EL : 0-1 și 0-0 cu N.E.C. Nijmegen (Olanda)
Unirea Urziceni : Turul 3 preliminar EL : 0,5 puncte
Turul 3 preliminar EL : 0-0 și 0-2 cu Hamburg (Germania)
Politehnica Timișoara : Turul 3 preliminar EL : 0 puncte
Turul  preliminar EL : 1-2 și 0-1 cu Partizan Belgrad (Serbia)
F.C. Vaslui : Turul 3 preliminar EL : 3 puncte
Turul 2 preliminar EL : 2-0 și 3-1 cu Liepajas Metalurgs (Letonia)
Turul 3 preliminar EL : 0-0 și 1-1 cu Slavia Praga (Cehia)

2009-2010 (Coeficient de țară : 6,083 puncte)
Unirea Urziceni : Șaisprezecimi EL : 10 puncte
Grupe CL : 0-2 și 1-0 cu F.C. Sevilla (Spania)
                   1-1 și 1-3 cu Stuttgart (Germania)
                   4-1 și 1-1 cu Glasgow Rangers (Scoția)
Șaisprezecimi EL : 0-1 și 1-3 cu Liverpool (Anglia)
Politehnica Timișoara : Grupe EL : 5,5 puncte
Turul 3 CL : 2-2 și 0-0 cu Shaktior Donetsk (Ucraina)
Play-Off CL : 0-2 și 0-0 cu Stuttgart (Germania)
Grupe EL : 0-0 și 1-2 cu Ajax Amsterdam (Olanda)
                   0-3 și 2-1 cu Dinamo Zagreb (Croația)
                   0-0 și 1-3 cu Anderlecht Bruxelles (Belgia)
C.F.R. Cluj : Grupe EL : 3,5 puncte
Play-Off EL : 1-1 și 2-1 cu FK Sarajevo (Bosnia)
Grupe EL : 2-0 și 0-2 cu F.C. Copenhaga (Danemarca)
                   0-1 și 0-2 cu PSV Einhoven (Olanda)
                   0-2 și 2-3 cu Sparta Praga (Cehia)
Dinamo București : Grupe EL : 5 puncte
Play-Off EL : 0-3 și 3-0 cu Slovan Liberec (Cehia)
Grupe EL : 1-0 și 2-1 cu Sturm Graz (Austria)
                   0-1 și 0-3 cu Panathinaikos Atena (Grecia)
                   1-4 și 0-3 cu Galatasaray Istanbul (Turcia)
F.C. Vaslui :Play-Off EL : 2,5 puncte
Turul 3 preliminar El : 2-0 și 1-1 cu Omonia Nicosia (Cipru)
Play-Off EL : 2-1 și 0-3 cu AEK Atena (Grecia)
Steaua București : Grupe EL : 10 puncte
Turul 2 preliminar EL : 2-0 și 2-1 cu F.C. Ujpest (Ungaria)
Turul 3 preliminar EL : 3-0 și 3-1 cu Motherwell (Scoția)
Play-Off EL :3-0 și 2-1 cu Saint Patrick Athletic (Irlanda)
Grupe EL : 0-0 și 1-1 cu Sheriff Tiraspol (Moldova)
                   0-0 și 1-1 cu Twente (Olanda)
                   0-1 și 1-3 cu Fenerbahce Istanbul (Turcia)

2010-2011 (Coeficient de țară : 3,166 puncte)
C.F.R. Cluj : Grupe CL : 7 puncte
Grupe CL : 2-1 și 0-1 cu F.C. Basel (Elveția)
                   1-2 și 1-1 cu A.S. Roma (Italia)
                   2-3 și 0-4 cu Bayern Munchen (Germania)
Unirea Urziceni : Play-Off EL : 1 punct
Turul 3 preliminar CL : 0-0 și 0-1 cu Zenit ST Petersburg (Rusia)
Play-Off EL : 1-4 și 1-1 cu Hajduk Split (Croația)
F.C. Vaslui : Play-Off EL : 0,5 puncte
Play-Off EL : 0-0 și 0-2 cu LOSC Lille (Franța)
Steaua București : Grupe EL : 6 puncte
Play-Off EL : 1-0 și 0-1 cu Grasshopper Zurich (Elveția)
Grupe EL : 1-4 și 1-1 cu Liverpool (Anglia)
                   3-3 și 0-1 cu Napoli (Italia)
                   1-1 și 3-1 cu Utrech (Olanda)
Politehnica Timișoara : Play-Off EL : 1,5 puncte
Turul 3 EL : 2-1 și 3-3 cu MYPA (Finlanda)
Play-Off EL : 0-1 și 0-2 cu Manchester City (Anglia)
Dinamo București : Turul 3 EL : 3 puncte
Turul 2 EL : 2-0 și 5-1 cu Olimpia Bălți (Moldova)
Turul 3 EL : 3-1 și 0-3 cu Hajduk Split (Croația)

2011-2012 (Coeficient de țară : 4,333 puncte)
Oțelul Galați : Grupe CL : 4 puncte
Grupe CL : 1-2 și 2-3 cu F.C. Basel (Elveția)
                   0-1 și 0-1 cu Benfica Lisabona (Portugalia)
                   0-2 și 0-2 cu Manchester United (Anglia)
F.C. Vaslui : Grupe EL : 6,5 puncte
Turul 3 peliminar CL : 0-2 și 0-0 cu Twente (Olanda)
Play-Off EL : 2-0 și 0-1 cu Sparta Praga (Cehia)
Grupe EL : 2-2 și 0-0 cu Lazio Roma (Italia)
                   2-2 și 0-2 cu F.C. Zurich (Elveția)
                   0-2 și 1-0 cu Sporting Lisabona (Portugalia)
Steaua București : Șaisprezecimi EL : 7,5 puncte
Play-Off EL : 2-0 și 1-1 cu CSKA Sofia (Bulgaria)
Grupe EL : 0-0 și 1-2 cu Schalke 04 (Germania)
                   1-1 și 3-1 cu AEK Larnaca (Cipru)
                   0-5 și 4-2 cu Maccabi Haifa (Israel)
Șaisprezecimi EL : 0-1 și 0-1 cu Twente (Olanda)
Rapid București : Grupe EL : 3,5 puncte
Play-Off EL : 3-1 și 1-1 cu Silezia Wroclaw (Polonia)
Grupe EL : 1-0 și 1-3 cu Hapoel Tel Aviv (Israel)
                   1-3 și 1-2 cu PSV Einhoven (Olanda)
                   0-1 și 1-3 cu Legia Varșovia (Polonia)
Dinamo București : Play-Off EL : 1,5 puncte
Turul 3 preliminar EL : 2-2 și 2-1 cu Varazdin (Croația)
Play-Off EL : 1-2 și 2-3 cu Vorskla Poltava (Ucraina)
Gaz Metan Mediaș : Play-Off EL :  3 puncte
Turul 2 preliminar EL : 0-1 și 2-0 cu Kuopion Palloseura (Finlanda)
Turul 3 preliminar EL : 1-1 și 1-1 cu FSV Mainz (Germania)
Play-Off EL : 1-3 și 1-0 cu Austria Viena (Austria)

2012-2013 (Coeficient de țară : în curs)
C.F.R. Cluj : în curs
Turul 3 preliminar CL : 1-0 și 2-1 cu Slovan Liberec (Cehia)
Play-Off LC : 2-1 și 1-0 cu F.C. Basel (Elveția)
Grupe CL : în curs
F.C. Vaslui : Play-Off EL : 1 punct
Turul 3 preliminar CL : 1-1 și 1-4 cu Fenerbahce Istanbul (Turcia)
Play-Off EL : 0-2 și 2-2 cu Inter Milano (Italia)
Dinamo București : Play-Off EL : 0 puncte
Play-Off EL : 0-2 și 1-2 cu Metalist Harcov (Ucraina)
Steaua București : în curs
Turul 3 preliminar EL : 0-1 și 3-0 cu Spartak Trnava (Slovacia)
Play-Off EL : 2-0 și 3-0 cu F.K. Ekranas (Lituania)
Grupe EL : în curs
Rapid București : Turul 3 preliminar EL : 3 puncte
Turul 2 preliminar EL : 3-1 și 2-0 cu MYPA (Finlanda)
Turul 3 preliminar EL : 0-4 și 1-0 cu Heerenveen (Olanda)

Total toamna 2003-primăvara 2012
Steaua București : 85,5 puncte
Dinamo București : 37 puncte
Rapid București : 35 puncte
C.F.R. Cluj : 18 puncte
F.C. Vaslui : 12,5 puncte
Unirea Urziceni : 11,5 puncte
Oțelul Galați : 7 puncte
Politehnica Timișoara : 7 puncte
Gaz Metan Mediaș : 3 puncte

Cam aceasta este statistica până astăzi. Se vede clar că Steaua a obținut cele mai multe puncte din toate echipele românești. Dacă avem și noi o putere și un nume în forbal acesta este clar Steaua București, o echipă oriunde respectată. Rămâne de văzut ce rezultate se vor obține mai departe în edișia asta a cupelor europene și ce coeficient vom avea la sfârșit Sper să depășim 5, dacă nu 6 :)
Cât privește acele comentarii răutăcioase la adresa Stelei, invit mai întâi celelalte echipe să obțină puncte să se califice de 9 ori consecutiv în grupe prin muncă proprie și mai apoi să vorbească. Forța Steaua!!!

Blestematul 23 august ...

Azi este una din cele mai negre date din istoria poporului nostru. Ziua în care s-a semnat undeva, în secret, acum 73 de ani sfârșitul României Mari. Orice popor are în istoria lui zile fatidice, zile care de-a lungul istoriei i-au influențat mult. Pentru  noi, o astfel de dată este 23 august. În 1595, la Călugăreni, Mihai Viteazul reușea să obțină o frumoasă și necesară victorie împotriva trupelor otomane conduse de Sinan Pașa. Prin acea victorie Muntenia scăpa de amenințarea de a deveni pașalâc turcesc și-i va face și pe otomani să aibă o atitudine mai binevoitoare cu domnul muntean, care îi va fi de folos în anii ce vor urma când a dorit să-și pună în aplicare intenția de a centraliza într-un singur spațiu comun regiunile locuite de români. Mai apoi, în 1944 va avea loc celebra arestare a lui Antonescu și preluarea puterii de regele Mihai I, eveniment care-l voi dezvolta cu altă ocazie. Dar probabil cel mai important moment din istorie, care se leagă de data de 23 august și de țara noastră este 23 august 1939 când la Moscova s-a semnat în secret pactul de (ne)agresiune Ribbentrop-Molotov între Germania și U.R.S.S. prin care cele două mari puteri europene urmau să-și împartă sferele de putere și influență în Europa. Polonia urma să fie ștearsă din nou de pe hartă, la fel ca și Finlanda și Țările Baltice (Finlanda a supraviețuit miraculos acestui plan tocmai pentru că a avut curajul de a se opune armat sovieticilor). legat de România protocolul adițional semnat prevedea la articolul 2 că U.R.S.S. are pretenții asupra părții de est a Moldovei, numită de ei Basarabia, care după spusele lor fusese ocupată abuziv de România în urma primului război mondial. Sovietele nu au recunoscut vreodată actul popular de la 27 martie 1918 și nici recunoașterea internațională a lui din octombrie 1920 dintre Franța, Anglia și Japonia, cu toate că în perioada interbelică au avut relații diplomatice cordiale cu Statul Român. În acea fatidică zi Germania sacrifica un teritoriu dintr-o țară care nu le aparținea doar pentru a câștiga bunăvoința de moment a sovieticilor. Ei știau deja că vor ataca U.R.S.S.-ul și că se vor alia cu România dar au decis să joace România ca o carte de schimb. Acest act josnic al germanilor va costa țara noastră nu numai Basarabia, ci și Bucovina de Nord și Herța, ocupate abuziv de sovietici, deși aceste teritorii nu aparținuseră niciodată rușilor. Germaniei nu i-a păsat că își trăda astfel un aliat pe care avea tot interesul să se bazeze. Au tupeul azi să ne acuze că i-am trădat la 23 august 1944 dar ei uită de trădările lor din 23 august 1939 și 30 august 1940, când prin două acte arbitrare ale lor România pierdea aproape jumate din țară. Putem spune că 23 august 1944 a fost răzbunarea actului comis cu 5 ani înainte. Oricum, avem și noi partea noastră de vină. Nu trebuia la 27 iunie 1940 când sovieticii ne-au înaintat acel ultimatum să cedăm. Trebuia să luptăm pentru apărarea oricărei bucăți din țară. Poate că am fi fost înfrânți, poate că în 2-3 luni rușii ar fi ocupat Moldova și ar fi ajuns poate și la București. Poate că armata română ar fi fost într-un final scoasă din luptă și țara împărțită între ruși, bulgari și unguri, exact cum a pățit Franța care a fost ocupată, dar măcar ne-am fi păstrat onoarea de a nu ceda fără luptă și am fi făcut parte la sfârșit din tabăra țărilor aliate care au luptat contra autoritarismului. Poate altfel ar fi arătat istoria noastră dacă nu am fi cedat pe 27 iunie 1940. Oricum, cred că germanii nu ar fi îngăduit rușilor să treacă spre capitală și Muntenia (unde era petrolul așa necesar nemților), cu toate că presupun că rușii s-ar fi oprit ei din proprie inițiativă pe Prut. Dar presupunând cel mai negru scenariu că rușii ar fi invadat inclusiv Muntenia și Oltenia, românii se puteam retrage liniștiți dincolo de munți în Transilvania pe care ar fi apărat-o ușor având ca ajutor crestele înalte ale Carpaților. Transilvania ar fi devenit în 1940-1941 pentru România ce fusese Moldova între 1916-1918. Despre acest subiect intenționez să povestesc mai mult în scurt timp, într-un articol detaliat, încadrat în ciclul celor mai mari greșeli din istoria României.
Ceea ce rămâne însă clar în urma acestui articol, este că data de 23 august 1939 rămâne una din cele mai fatidice și negative zile din istoria noastră. Actul când s-a semnat actul de deces al României Mari, actul când în secret două țări au bine-dispus să-și împartă arbitrat teritorii care nu erau ale lor. 23 august rămâne o dată de doliu pentru istoria noastră și e trist că autoritățile au uitat de ea și numai este amintită. Începem să ne uităm istoria ... păcat ... Dacă vrem să avem un viitor trebui să ne studiem corect și complet trecutul, să-i descoperim erorile și să învățăm din ele, să ne asigurăm că nu le mai repetăm.

Un deznodământ rușinos și grețos ...

Ceea ce trebuia să decidă întreg poporul român au decis numai 9 oameni. La începutul lui iulie 2012 președintele Traian Băsescu este suspendat din funcție de către parlament, invocându-se mai multe încălcări ale acestuia ale Constituției. faptul că Băsescu a condus autoritar și în ultimii 3 ani și jumătate efectiv a guvernat țara, folosindu-i pe Boc și Ungureanu doar ca păpuși de manevră este indiscutabil. Dacă trebuia suspendat pentru asta? Probabil că da. În fine ... a fost suspendat ... poate a fost o greșeală, poate a fost o imprudență, poate a fost o lovitură de stat a USL-ului. Pe 29 iulie se stabilise ca să aibă loc referendumul în care poporul român să decidă dacă Băsescu continue mandatul până la capăt sau nu. În orice țară civilizată acest lucru este normal și firesc și poporul acela merge la vot și se exprimă. Nu însă și în România! Șeful statului este pus de popor și tot el trebuie să-l dea jos atunci când are chef, atunci când acest șef nu-i mai reprezintă interesele. Pe 29 iulie poporul român trebuia să se exprime dacă-l vrea sau nu pe Băsescu mai departe. O parte a cetățenilor au mers la vot și au votat cum au crezut ei. Alții n-au votat, ori din nepăsare, ori din nehotărâre, ori că erau în concedii, plecați din țară, bolnavi la pat sau prinși la serviciu și n-au avut timp, sau parte din ei pur și simplu au boicotat referendumul, considerând că așa îl susțin pe Băsescu. Problema este că referendumul cică nu este valid că nu s-au prezentat minim 50%/1 din români la referendum. Este o mare aberație să pui limită la votul unui popor care merge la referendum. Adică ăia care n-au fost la urme decid în locul celor care au mers? De ce n-au fost, dacă aveau o părere? Că dacă n-aveau niciuna și le este egal în ambele situații, atunci oricum votul lor n-ar conta. S-a decis ca hotărârea definitivă s-o aibă doar 9 oameni din Curtea Constituțională. Nu comentez în niciun fel neutralitatea lor sau sinceritatea lor, dacă sunt sau nu afiliați politic sau complet neutri, dacă respectă legile și Constituția sau ba, ci doar afirm un lucru clar. Acolo unde un întreg popor trebuia să decidă au decis numai 9 oameni. Cât de legitim este așa ceva, vă las pe voi să decideți. Eu personal sunt scârbit de deznodământul acestei bălăcăreli politice ce ține de mai bine de o lună și jumătate. Și acum sincer, dacă Băsescu are obrazul să se întoarcă la Cotroceni după ce 7,4 milioane de români (apx 89% din cei prezenți la vot) i-au dat un șut în cur și un vot de blam clar la acest referendum atunci el numai are niciun pic de onoare și de rușine, de simț politic. Când mai mulți oameni te trimit la plimbare decât aceia care te-au votat, e clar că trebuie să-ți faci geanta și să pleci un pic din primul plan al politicii. revii după 1-2-3 ani, nimeni nu insistă că ar trebui să pleci definitiv din politică dar măcar un timp până se liniștesc apele. Dacă Băsescu mai are pic de oanoare ar trebui să-și depună mandatul. Una peste alta, concluzia e simplă și grețoasă : românii s-au făcut din nou de râs în fața lumii la capitolul politică, dovedind din nou că ,,democrația originală,, n-a murit din mintea noastră. Mai e cale lungă până să devenim popor civilizat dacă continuăm cu drăcovenii din astea. Eu încă am speranță că România și poporul român se vor trezi și vom deveni cândva cineva în lumea asta. Doamne ajută!

Conducătorii Munteniei

Astăzi voi publica lista domnitorilor Munteniei. Am ales să o încep încă de la conducătorii legendari din sec XIII, împărţindu-i în două dinastii funcţie de râul unde aveau aceştia reşedinţa. Abia de la 1310 se cunoaşte dinastia sigură domnitoare, cea a Basarabilor, după întemeietorul ei, Basarab I. Până la începutul sec XVI se pare că doar această dinastie a condus principatul, pentru ca mai apoi diverse dinastii, mai apropiate sau nu de cea a Basarabilor vor începe să se lupte pentru tzron. Uneori, chiar dinastii provenite din oldova, Transilvania sau Grecia vor conduce ţara. În perioada fanariotă dinastiile vor fi toate din Grecia, dar în timp se vor împământeni şi vor deveni mai apoi familii princiare roâneşti.

Domnitorii Munteniei

Dinastia Olteană (1228-1290)

Mişelav 1228-1241
Litovoi 1241-1277
Bărbat 1277-1290

Dinastia Arşeşeană (1290-1310)

Radu Negru 1290-1300
Tihomir 1300-1310

Dinastia Basarab (I) (1310-23 ian 1512)

Basarab I 1310-1352
Nicolae Alexandru 1352-16 noi 1264
Vladislav Vlaicu 16 noi 1364-1377
Radu I 1377-1383
Dan I 1383-23 sept 1386
Mircea I cel Bătrân (I) 23 sept 1386-mai 1395
Vlad I Uzurpatorul mai 1395-ian 1397
Mircea I cel Bătrân (II) ian 1397-31 ian 1418
Mihai I 31 ian 1418-aug 1420
Dan II cel Viteaz (I) aug 1420-mart 1421
Radu II Prasnaglava (I) mart 1421-oct 1422
Dan II cel Viteaz (II) oct 1422-iul 1423
Radu II Prasnaglava (II) iul-aug 1423
Dan II cel Viteaz (III) aug 1423-sept 1424
Radu II Prasnaglava (III) sept-oct 1424
Dan II cel Viteaz (IV) oct 1424-mai 1426
Radu II Prasnaglava (IV) mai 1426
Dan II cel Viteaz (V) mai 1426-ian 1427
Radu II Prasnaglava (V) ian-apr 1427
Dan II cel Viteaz (VI) apr 1427-mart 1431
Alexandru I Aldea mart 1431-dec 1436
Vlad II Dracul (I) dec 1436-apr 1442
Mircea II apr-aug 1442
Basarab II aug 1442-apr 1443
Vlad II Dracul (II) apr 1443-noi 1447
Vladislav II (I) noi 1447-oct 1448
Vlad III Ţepeş (I) oct-noi 1448
Vladislav II (II) noi 1448-22 aug 1456
Vlad III Ţepeş (II) 22 aug 1456-noi 1462
Radu III cel Frumos (I) noi 1462-noi 1473
Basarab III Laiotă (I) noi-dec 1473
Radu III cel Frumos (II) dec 1473-mai 1474
Basarab III Laiotă (II) mai-oct 1474
Radu III cel Frumos (III) oct 1474-ian 1475
Basarab III Laiotă (III) ian 1475-noi 1476
Vlad III Ţepeş (III) noi-dec 1476
Basarab III Laiotă (IV) dec 1476-noi 1477
Basarab IV Ţepeluş (I) noi 1477-sept 1481
Mircea III sept 1481
Vlad IV Călugărul (I) sept-noi 1481
Basarab IV Ţepeluş (II) noi 1481-apr 1482
Vlad IV Călugărul (II) apr 1482-15 apr 1495
Radu IV cel Mare 15 apr 1495-apr 1508
Mihnea I cel Rău apr 1508-29 oct 1509
Mircea IV Miloş 29 oct 1509-febr 1510
Vlad V cel Tânăr febr 1510-23 ian 1512

Dinastia Craioveştilor (I) (23 ian 1512-oct 1521)

Neagoe Basarab 23 ian 1512-15 sept 1521
Teodosie Basarab (I) 15 sept-oct 1521

Dinastia Basarab (II) (oct-noi 1521)

Vlad Dragomir Călugărul oct-noi 1521

Dinastia Craioveştilor (II) (noi 1521-dec 1522)

Teodosie Basarab (II) noi 1521-dec 1522

Dinastia Basarab (III) (dec 1522-noi 1523)

Radu V de la Afumaţi (I) dec 1522-4 apr 1523
Vladislav III (I) 4 apr-noi 1523

Dinastia Craioveştilor (III) (noi 1523-ian 1524)

Radu VI Bădica noi 1523-ian 1524

Dinastia Basarab (IV) (ian 1524-aug 1592)

Radu V de la Afumaţi (II) ian-iun 1524
Vladislav III (II) iun-sept 1524
Radu V de la Afumaţi (III) sept 1524-apr 1525
Vladislav III (III) apr-aug 1525
Radu V de la Afumaţi (IV) aug 1525-2 ian 1529
Moise Vodă ian 1529-iun 1530
Vlad VI Înnecatul iun 1530-sept 1532
Vlad VII Vintilă de la Slatina (I) sept 1532-sept 1534
Radu VI Paisie de la Argeş (I) sept-noi 1534
Vlad VII Vintilă de la Slatina (II) noi 1534-iun 1535
Radu VI Paisie de la Argeş (II) iun 1535-17 mart 1545
Mircea V Ciobanul (I) 17 mart 1545-16 noi 1552
Radu VII Ilie Hăidăul 16 noi 1552-mai 1553
Mircea V Ciobanul (II) mai 1553-1 mart 1554
Pătraşcu cel Bun 1 mart 1554-dec 1558
Mircea V Ciobanul (III) ian 1558-21 sept 1559
Radu VIII cel Tânăr 21 sept 1559- 8 iun 1568
Alexandru II Aldea (I) 8 iun 1568-30 apr 1574
Vintilă Pătraşcu 30 apr-4 mai 1574
Alexandru II Aldea (II) 4 mai 1574-sept 1577
Mihnea II Turcitul (I) sept 1577-iul 1583
Petru I Cercel iul 1583-6 apr 1585
Mihnea II Turcitul (II) 6 apr 1585-mai 1591
Ştefan I Surdul mai 1591-aug 1592

Dinastia Muşat (I) (aug 1592-sept 1593)

Alexandru III cel Rău aug 1592-sept 1593

Dinastia Basarab (V) (sept 1593-sept 1600)

Mihai II Viteazul (I) sept 1593-noi 1599
Nicolae I Pătraşcu noi 1599-sept 1600

Dinastia Movilă (I) (sept 1600-3 iul 1601)

Simion Movilă (I) sept 1600-3 iul 1601

Dinastia Basarab (VI) (3 iul-noi 1601)

Mihai II Viteazul (II) 3 iul-9 aug 1601
Radu IX Mihnea (I) 9 aug-noi 1601

Dinastia Movilă (II) (noi 1601-aug 1602)

Simion Movilă (II) noi 1601-aug 1602

Dinastia Craioveştilor (IV) (aug 1602-ian 1611)

Radu X Şerban (I) aug 1602-ian 1611

Dinastia Bathory (ian-mart 1611)

Gabriel I Bathory ian-mart 1611

Dinastia Basarab (VII) (mart-iun 1611)

Radu IX Mihnea (II) mart-iun 1611

Dinastia Craioveştilor (V) (iun-sept 1611)

Radu X Şerban (II) iun-sept 1611

Dinastia Basarab (VIII) (sept 1611-aug 1616)

Radu IX Mihnea (III) sept 1611-aug 1616

Dinastia Movilă (III) (aug-sept 1616)

Gabriel II Movilă (I) aug-sept 1616

Dinastia Muşat (II) (sept 1616-mai 1618)

Alexandru IV Iliaş (I) sept 1616-mai 1618

Dinastia Movilă (IV) (mai 1618-iul 1620)

Gabriel II Movilă (II) mai 1618-iul 1620

Dinastia Basarab (IX) (iul 1620-3 noi 1627)

Radu IX Mihnea (IV) iul 1620-aug 1623
Alexandru V Coconul 14 aug 1623-3 noi 1627

Dinastia Muşat (III) (3 noi 1627-oct 1629)

Alexandru IV Iliaş (II) 3 noi 1627-oct 1629

Dinastia Tomşa (I) (oct 1629-iul 1632)

Leon Tomşa oct 1629-iul 1632

Dinastia Muşat (IV) (iul-sept 1632)

Radu XI Iliaş iul-sept 1632

Dinastia Craioveştilor (VI) (sept 1632-26 ian 1658)

Matei Basarab sept 1632-19 apr 1654
Constantin I Şerban Basarab 19 apr 1654-26 ian 1658

Dinastia Basarab (X) (26 ian 1658-20 noi 1659)

Mihnea III 26 ian 1658-20 noi 1659

Dinastia Ghica (I) (20 noi 1659-27 noi 1664)

Gheorghe I Ghica 20 noi 1659-1 sept 1660
Grigore I Ghica (I) 1 sept 1660-27 noi 1664

Dinastia Tomşa (II) (27 noi 1664-mart 1669)

Radu XII Leon 27 noi 1664-mart 1669

Dinastia de Popeşti (mart 1669-febr 1672)

Antonie Vodă din Popeşti mart 1669-febr 1672

Dinastia Ghica (II) (febr 1672-noi 1673)

Grigore I Ghica (II) febr 1672-noi 1673

Dinastia Duca (noi 1673-29 noi 1678)

Gheorghe Duca noi 1673-29 noi 1678

Dinastia Cantacuzino (I) (29 noi 1678-oct 1688)

Şerban Cantacuzino 29 noi 1678-oct 1688

Dinastia Brâncoveanu (oct 1688-mart 1714)

Constantin II Brâncoveanu oct 1688-mart 1714

Dinastia Cantacuzino (II) (mart 1714-21 ian 1716)

Ştefan II Cantacuzino mart 1714-21 ian 1716

Dinastia Mavrocordat (I) (21 ian 1716-oct 1730)

Nicolae II Mavrocordat (I) 21 ian-25 noi 1716
Ioan I Mavrocordat 25 noi 1716-6 mart 1719
Nicolae II Mavrocordat (II) 6 mart 1719-14 sept 1730
Constantin III Mavrocordat (I) 14 sept-oct 1730

Dinastia Racoviţă (I) (oct 1730-24 oct 1731)

Mihai III Racoviţă (I) oct 1730-24 oct 1731

Dinastia Mavrocordat (II) (24 oct 1731-16 apr 1733)

Constantin III Mavrocordat (II) 24 oct 1731-16 apr 1733

Dinastia Ghica (III) (16 apr 1733-27 noi 1735)

Grigore II Ghica (I) 16 apr 1733-27 noi 1735

Dinastia Mavrocordat (III) (27 noi 1735-sept 1741)

Constantin III Mavrocordat (III) 27 noi 1735-sept 1741

Dinastia Racoviţă (II) (sept 1741-iul 1744)

Mihai III Racoviţă (II) sept 1741-iul 1744

Dinastia Mavrocordat (IV) (iul 1744-apr 1748)

Constantin III Mavrocordat (IV) iul 1744-apr 1748

Dinastia Ghica (IV) (apr 1748-22 iun 1753)

Grigore II Ghica (II) apr 1748-23 aug 1752
Matei Ghica 23 aug 1752-22 iun 1753

Dinastia Racoviţă (III) (22 iun 1753-28 febr 1756)

Constantin IV Racoviţă (I) 22 iun 1753-28 febr 1756

Dinastia Mavrocordat (V) (28 febr 1756-7 sept 1758)

Constantin III Mavrocordat (V) 28 febr 1756-7 sept 1758

Dinastia Ghica (V) (7 sept 1758-5 iun 1761)

Scarlat Ghica (I) 7 sept 1758-5 iun 1761

Dinastia Mavrocordat (VI) (5 iun 1761-9 mart 1763)

Constantin III Mavrocordat (VI) 5 iun 1761-9 mart 1763

Dinastia Racoviţă (IV) (9 mart 1763-28 aug 1765)

Constantin IV Racoviţă (II) 9 mart 1763-8 febr 1764
Ştefan III Racoviţă 8 febr 1764-29 aug 1765

Dinastia Ghica (VI) (29 aug 1765-5 noi 1769)

Scarlat Ghica (II) 29 aug 1765-2 dec 1766
Alexandru V Ghica 2 dec 1766-28 oct 1768
Grigore III Ghica 28 oct 1768-5 noi 1769

Ocupaţie Rusă (5 noi 1769-mai 1770)

Dinastia Ruset (mai 1770-oct 1771)

Emanuel Giani Ruset mai 1770-oct 1771

Ocupaţie Rusă (oct 1771-15 sept 1774)

Dinastia Ipsilanti (I) (15 sept 1774-15 ian 1882)

Alexandru VI Ipsilanti (I) 15 sept 1774-15 ian 1782

Dinastia Caragea (I) (15 ian 1782-17 iul 1783)

Nicolae III Caragea 15 ian 1782-17 iul 1783

Dinastia Şuţu (I) (17 iul 1783-6 apr 1786)

Mihai IV Şuţu (I) 17 iul 1783-6 apr 1786

Dinastia Mavrogheni (6 apr 1786-30 sept 1790)

Nicolae IV Mavrogheni 6 apr 1786-30 sept 1790

Dinastia Şuţu (II) (30 sept 1790-10 ian 1793)

Mihai IV Şuţu (II) 30 sept 1790-10 ian 1793

Dinastia Moruzzi (I) (10 ian 1793-aug 1796)

Alexandru VII Moruzi (I) ian 1793-aug 1796

Dinastia Ipsilanti (II) (aug 1796-25 noi 1797)

Alexandru VI Ipsilanti (II) aug 1796-25 noi 1797

Dinastia Hangherli (25 noi 1797-ian 1799)

Constantin V Hangerli 25 noi 1797-ian 1799

Dinastia Moruzzi (II) (ian 1799-8 oct 1801)

Alexandru VII Moruzi (II) ian 1799-8 oct 1801

Dinastia Şuţu (III) (8 oct 1801-30 aug 1802)

Mihai IV Şuţu (III) 8 oct 1801-22 mai 1802
Alexandru VIII Şuţu (I) 22 mai-30 aug 1802

Dinastia Ipsilanti (III) (30 aug 1802-24 aug 1806)

Constantin VI Ipsilanti 30 aug 1802-24 aug 1806

Dinastia Şuţu (IV) (24 aug-15 oct 1806)

Alexandru VIII Şuţu (II) 24 aug-15 oct 1806

Dinastia Ipsilanti (IV) (15 oct 1806-28 aug 1807)

Constantin VI Ipsilanti (II) 15 oct 1806-28 aug 1807

Ocupaţie Rusă (28 aug 1807-mai 1812)

Dinastia Caragea (II) (mai 1812-sept 1818)

Ioan Gheorghe Caragea mai 1812-sept 1818

Dinastia Şuţu (V) (sept 1818-31 ian 1821)

Alexandru VIII Şuţu (III) sept 1818-31 ian 1821

Guvernul Revoluţionar (31 ian-21 mai 1821)

Tudor Vladimirescu 31 ian-21 mai 1821

Ocupaţie Otomană (21 mai 1821-30 iun 1822)

Dinastia Ghica (VII) (30 iun 1822-11 mai 1828)

Grigore IV Ghica 30 iun 1822-11 mai 1828

Ocupaţie Rusă (11 mai 1828-apr 1834)

Pavel Kiseleff mai 1828-apr 1834

Dinastia Ghica (VIII) (apr 1834-7 oct 1842)

Alexandru IX Ghica (I) apr 1834-7 oct 1842

Dinastia Ştirbei (I) (7 oct 1842-25 iun 1848)

Gheorghe Bibescu 7 oct 1842-25 iun 1848

Guvernul Revoluţionar (25 iun-13 sept 1848)

Nicolae Bălcescu 25 iun-28 iul 1848
Ioan Heliade Rădulescu 28 iul-13 sept 1848

Dinastia Cantacuzino (III) (13 sept 1848-iun 1849)

Constantin VII Cantacuzino 13 sept 1848-iun 1849

Dinastia Ştirbei (II) (iun 1849-29 oct 1853)

Barbu Ştirbei (I) iun 1849-29 oct 1853

Ocupaţie Rusă (29 oct 1853-iul 1854)

Ocupaţie Otomană (iul-aug 1854)

Dinastia Ştirbei (III) (aug 1854-4 iul 1856)

Barbu Ştirbei (II) aug 1854-4 iul 1856

Dinastia Ghica (IX) (4 iul 1856-oct 1858)

Alexandru IX Ghica (II) 4 iul 1856-oct 1858

Dinastia Filipescu (oct 1858-24 ian 1859)

Alexandru X Filipide oct 1858-24 ian 1859

Dinastia Cuza (24 ian 1859-11 dec 1861)

Alexandru XI Ioan Cuza 24 ian 1859-11 dec 1861

Patriarhii României

Continui astăzi lista de conducători prin prezentarea patriarhilor României. Mulţi dintre ei au fost contestaţi şi li s-au discutat deciziile şi metodele sociale şi politice pe care le-au susţinut, dar oricare le-ar fi lipsurile sau elementele pozitive ei rămân parte a istoriei României.

Patriarhii României

Miron Cristea 4 febr 1925-6 mart 1939
Nicodim Munteanu 6 mart 1939-27 febr 1948
Justinian Marina 27 febr 1948-26 mart 1977
Iustin Moisescu 26 mart 1977-31 iul 1986
Teoctist Arăpaşu 31 iul 1986-30 iul 2007
Daniel Ciobotea 30 iul 2007-

Conducătorii Dobrogei

Azi am adăugat conducătorii Dobrogei.

Conducătorii Dobrogei


Dinastia Terter (1325-1388)

Balica 1325-1347
Dobrotici 1347-1386
Ivanco 1386-1388