vineri, 2 aprilie 2010

Vinerea Patimilor

Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a ales să se răstignească pe cruce şi să sufere pentru păcatele noastre ale tututror, pentru iertarea lor şi pentru ca noi să putem din nou trăi în comuniune cu Dumnezeu. După părerea mea este unul din cele mai mişcătoare momente creştine ale anului, o zi a suferinţei, o zi în care însuşi Dumnezeu ne prezintă iubirea lui imensă pentru noi, oamenii, care ne găsim nevrednici în toate în faţa Lui. Este un lucru original în legătură cu toate religiile din lume, numai în creştinism Dumnezeu alege ca să se sacrifice pe El Însuşi pentru a ierta păcatele oamenilor şi pentru a-i aduce pe calea cea dreaptă. În toate celelalte religii sacrificiile erau legate de diverse animale sau erau chiar umane. Evreii sacrificau berbeci, aztecii sacrificau tineri adolescenţi, alţii sacrificau la fel, diverse lucruri pentru a obţine bunăvoinţa zeilor lor. Noi în creştinism nu mai este necesar să sacrificăm aceste lucruri, căci avem sacrificiul suprem. Dumnezeu însuşi, a luat trup, a coborât printre noi şi a trăit cu noi, să-l vedem, să-l simţim, să-l cunoaştem, să ştim că e real, că nu este imaginar. A vorbit cu noi, ne-a educat, a mâncat cu noi, a petrecut cu noi timpul, ne-a vindecat bolnavii şi ne-a înviat morţii. Apoi, pentru a încheia rolul său hristic de pe pământ, s-a dat pe Sine Însuşi jertfă şi ne-a deschis astfel posibilitatea de a intra în Rai. Sacrificiul nostru al creştinilor nu constă decât ca în fiecare duminică, la Sfânta Liturghie să amintim despre acest sacrificiu al Mântuitorului şi să-L rugăm să-şi coboare Sfâtul Său Duh asupra Sfintelor Daruri pentru a le sfinţi şi a le transforma în Sfântul Său Trup şi Sfântul Său Sânge, cu care apoi noi ne împărtăşim în Sfânta Taină a Euharistiei.
Iisus a murit azi nu pentru păcatele Sale, căci El a fost singurul om din istorie care nu a avut niciun păcat, El a murit pentru păcatele noastre. El, din marea Sa iubire, ne-a iertat pe toţi şi a plătit păcatele noastre cu propria Sa suferinţă şi moarte. Dar Elş ne-a dat o poruncă de respectat, atât cât era printre noi şi ne învăţa, cât şi prin Însuşi sacrificiul Său, acela că noi suntem, nevoiţi să iertăm. Să ne iubim şi să ne iertăm, până şi duşmanii noştri. Să nu-i hulim, să nu facem un lucru împotriva lor, să nu ne răzbunăm, ci să-i iubim, să ne rugăm pentru ei şi pentru păcatele lor, să-i iertăm. Astăzi este vremea ca noi toţi să învăţăm că trebuie să iertăm, să-i iertăm pe toţi care ne-au greşit, căci trebuie să facem după cum adevărat spunem noi în rugăciunea Tatăl Nostru : ,,şi iartă-ne nouă greşalele noastre, aşa cum iertăm şi noi greşiţilor noştri". Să nu aibă curaj vreunul din noi, măcar azi, dacă nu şi în rest să mai rostească aceastîă frază în rugăciunile noastre dacă noi nu suntem capabili să iertăm şi noi la rândul nostru.
Deci, fraţilor, oricui i-am greşit în ultima vreme, cu orice i-am greşit, îl rog mult ca să mă ierte şi să-mi treacă mie toate greşelile mele, căci şi eu la rându-mi mă angajez să-l iert. Astăzi este ziua spăşirii şi a smereniei. Să nu uităm că în aceste momente chiar Iisus Hristos, Mântuitorul nostru se află răstignit pe cruce şi suferă pentru păcatele noastre, deci iertaţi fraţilor şi Dumnezeu să vă ierte.
În sufletul meu, rog pe Dumnezeu să îmi ajute astfel încât şi o anumită persoană care mă urăşte acum, să mă poată ierta, căci ura ei îmi face rău. Doamne ajută fraţilor şi Dumnezeu să fie alături de voi în fiecare moment! Amin!

4 comentarii:

  1. Ce nu este adevărat Andrei? Care parte?

    RăspundețiȘtergere
  2. http://www.youtube.com/watch?v=dyB79eS1DIs&feature=PlayList&p=A8A98E7B6AA0998C&playnext_from=PL&playnext=1&index=41 Parerea mea...

    RăspundețiȘtergere
  3. sunt de accord cu Andrei...si Jay=))

    RăspundețiȘtergere