vineri, 21 ianuarie 2011

Un popor numeros şi puternic divizat în câteva zeci de state

Voi începe de astăzi să scriu articole la noul subiect propus : ,,Cele mai proaste decizii din istoria României". De fiecare dată voi scrie la început anul greşelii, greşala propriu-zisă, vinovatul sau vinovaţii, motivaţia greşelii şi urmările ei. Apoi voi detalia mai multe şi voi expune părerea mea legată de acel subiect. Evident, aştept criticile voastre şi sugestiile.


Anii : 100 î.Hr.-100 d.Hr.
Principalii vinovaţi : Conducătorii şi nobilii traci
Greşeala : Menţinerea divizată a teritoriilor tracice
Motivaţia : Lipsa dorinţelor lor de uniune şi faptul că le convenea această diviziune a statelor trace, în urma cărora ei se îmbogăţeau şi aveau putere personală sporită ; concepţia ancestrală a strămoşilor noştri de a nu se supune nimănui
Urmările : Ocuparea pe rând a peste trei sferturi din teritoriul trac de către Imperiul Roman sau popoarele barbare.



Din cele mai vechi timpuri pe teritoriul ţării noastre au locuit diverse populaţii. Cea mai veche atestată documentar şi prima care se pare pare a deţinut pionieratul civilizaţiei europene, a fost civilizaţia pelasgilor undeva în mileniile 3-5 î.Hr. De ei se leagă şi legenda potopului, cioplirea Sfinxului din Bucegi, scrierile de la Tărtăria sau emigrarea sumeriană. Dintre diversele popoare care s-au dezvoltat din pelasgi, se remarcă familia de triburi tracice, care vor forma spre sfârşitului mileniului 1 î.Hr. poporul trac, al cărui teritoriu se întindea între Carpaţii Păduroşi la Nord, Marea Egee şi Thesalia la Sud , Dunărea de Mijloc şi Câmpia Panoniei la Vest şi Râul Nipru la Est. Din păcate, acest popor trac, la fel ca şi restul popoarelor din antichitate (inzii, celţii, germanicii, nordicii , elenii sau italicii) era divizat în zeci de stătuleţe, fiecare funcţie de multitudinea de triburi care formau numerosul popor trac. Tragedia este că, spre deosebire de alte popoare europene, precum elenii sau italicii, tracii au rămas permanent divizaţi, în afară de regele Burebista, care va reuşi vremelnic să centralizeze un stat trac mai mărişor, niciun alt conducător trac nu va mai încerca să unească sub conducerea unitară toate triburile tracilor. Herodot ni-i prezintă pe strămoşii noştri destul de bine în descrierile sale şi tot el ne spune aşa : ,,Tracii sunt seminţia cea mai numeroasă după cea a inzilor. Ar putea fi de neînfrânt şi cu mult mai puternică decât toate seminţiile de pe pământ dacă ar fi uniţi." Da, ar fi putut fi cea mai puternică şi da, ar fi cucerit poate celelalte popoare şi ar fi durat un imperiu european, poate mai mare decât cel Roman şi poate ar fi dat ei civilizaţia europeană, dar acest lucru nu s-a prdus. De ce? Pentru că fiecare conducător trac şi orice nobil al aristocraţiei tracilor s-au opus acestei centralizări politice şi unirii tuturor tracilor într-o formaţiune politică comună. Singurul care v-a reuşi să creeze un stat mai mărişor va fi Burebista între 70-44 î.Hr. moment în care Tracia devenise chiar o ameninţare serioasă pentru celelalte popoare din jur, inclusiv pentru romani, care abia atunci se dezvoltau şi ei. Dar după moartea lui totul se va nărui şi triburile tracice se vor scinda iar. Am avut de-a lungul anilor conducători mari care au făcut istorie. Regina Tomiris a masageţilor (tracii dintre Nistru şi Nipru şi din Crimeea) a fost cea care l-a înfrânt în 519 î.Hr. pe regele Cyrus al perşilor. Apoi geţii din Dobrogea se vor opune cu succes lui Darius în anii 500-490 î.Hr. Alexandru Macedon, trac din regiunea macedoneană a Traciei va crea un imperiu colosal din Grecia până în India. Sitalces, regele odrişilor (tracii de la sud de Dunăre) se va opune cu succes încercărilor greceşti de a se extinde spre Dunăre. apoi geţii şi dacii se vor opune pentru mai bine de 150 de ani cuceririi romane, culminând cu domnia regelui dacilor (tracii din Banat şi Oltenia) Decebal, care se va opune împăratului Traian între 87-106 d.Hr. Peste tot conducători mari, peste tot victorii pe linie în istoria tracilor. Dar toate vor rămâne în van, pentru că tracii vor rămâne permanent divizaţi, ceea ce va avea ca şi consecinţă preluarea întregii peninsule Balcanice, a Statului Geţilor, a Statului Dacilor, Apulilor şi Carpilor de către Imperiul Roman între 146 î.Hr.-106 d.Hr. şi căderea sub ocupaţia barbară a restului teritoriului trac în secolele ce vor veni, când teritoriile vor fi invadate de goţi, huni, gepizi sau avari. O nebunie colectivă, cea a nobililor aristocraţi traci, care nu doreau să se închine nimănui şi preferau să se lupte între ei şi să-şi obţină beneficii minore personale şi psihoza unui întreg popor de a rămâne divizat a dus în final la ruina celui mai numeros popor european, după cel al inzilor, trecerea sub sclavie şi ocupaţie a peste 80% din teritoriul trac şi ruina unei istorii şi unei civilizaţii care a dispărut înainte de a se naşte, cu toate că avea toate calităţile şi oportunităţile necesare pentru a ajunge un imperiu de elită. Cel mai probabil altfel s-ar fi scris istoria Europei dacă statul lui Burebista nu numai că nu s-ar fi divizat la moartea lui, dar mai mult, s-ar fi extins pe întreg teritoriul locuit de către strămoşii noştri, TRACII!

P.S. : Într-un alt articol voi dezbate problema referitoare la adevăraţii strămoşi ai noştri, care au fost TRACII şi nu DACII (aceştia erau doar acei traci locuitori ai Banatului şi Olteniei).

4 comentarii: